O reamintire vie în vremurile întunecate – că există întotdeauna o lumină înăuntrul nostru și că oricând putem aprinde această lumină a credinței…
Transcris din acest video
de Richard Rudd
În această dimineață, aș vrea să vorbesc puțin despre cuvântul Credință, un cuvânt care nu apare în Cheile Genelor. Nu se regăsește în Cheile Genelor, dar este un cuvânt care are multe niveluri și substraturi, și vreau să-l aplic unui aspect specific – Umbra.
Uneori, când ne îndreptăm atenția spre interior și închidem ochii, găsim un întuneric considerabil. Găsim disperare, găsim amorțeală. Găsim durere, frică, distragere, anxietate – toate aceste lucruri din interiorul nostru. Și sunt acolo pentru a fi transformate. Trebuie să le transformăm, nu avem de ales în această privință. Într-o zi, totul va trebui să fie transformat, iar dacă nu o faci acum, va trebui să o faci mai târziu, iar asta necesită credință. Credința este ceea ce este necesar atunci când întâlnești Umbra, pentru că Umbra se simte copleșitoare și ai nevoie de credință chiar și doar pentru a începe munca interioară.
Uneori, când ești într-o contemplare, tot ce experimentezi este Umbra. Nu poți simți Lumina. Știi că este acolo undeva, o parte din tine știe că este acolo, dar nu poți găsi calea către aceasta. Ești ca într-un tunel, iar aceste tuneluri vin spre noi, sau noi ne deplasăm prin aceste tuneluri pe parcursul călătoriei noastre. Uneori doar te trezești dimineața și te regăsești într-un astfel de tunel, sau se poate întâmpla oricând – ceva declanșează o experiență tip tunel. Când ești într-un tunel, ai nevoie de credința că există o lumină la celălalt capăt al tunelului. Acea credință este importantă. Este amintirea că ai mai făcut asta înainte, este amintirea că te afli într-un tunel și că această frecvență a Umbrei prin care te miști nu te poate copleși.
Credința este acea mică lumină din interiorul inimii tale, este acel jar, jarul credinței. Când te regăsești într-un astfel de tunel, mergi direct în miezul ființei tale. Mergi în inimă, intră direct în inima inimii tale, în întuneric, și găsește acel mic jar. Localizează acel jar, acea mică strălucire în întuneric, iar când ai găsit acel jar – și îl vei găsi mereu – odihnește-te în el, așează-te în el, acordă-i atenția ta. Precum faci cu un jar pentru a aprinde focul, doar suflă peste el,suflă ușor pe el, adu-l la viață, hrănește-l. Adu-ți toată atenția, nu asupra întunericului, ci asupra jarului și vei vedea cum, în timp, acesta va începe să strălucească și să radieze căldură, ardoare și lumină din interiorul tău.
Aceasta este lumina credinței tale, acel mic jar. Apoi va străluci, și va crește, și va începe să împrăștie întunericul și vei începe să te simți mai ușor în interior. Aceasta este munca noastră. Știu că uneori pare copleșitor, dar credința înseamnă să faci asta în fiecare zi, iar și iar, punând lentila contemplării tale spre interior și văzând ce este de făcut astăzi. Întreabă-te, Care este munca interioară pe care o am de făcut astăzi în interior? și apoi acordă atenție acelui aspect și ai încredere în asta.
Credința ta va crește și va străluci în fiecare zi, pentru că credința ta nu este altceva decât amintirea luminii care ești cu adevărat – nu întunericul, ci lumina. Așa că acordă atenție acelui jar, și fă-o în mod repetat, și îți promit că te vei regăsi în tot mai puține tuneluri, iar Lumina va deveni din ce în ce mai strălucitoare în timp.
Tradus de Andrada Nistor,
@ Hub Cheile Genelor România